Drumul Iancului din Țara Moților am venit - 2020
Într-un context global deosebit, cum a fost pandemia din 2020, Sărbătorile Naționale de la Țebea au fost influențate semnificativ, pierzându-și esența și profunzimea de odinioară. Daniel Stanc și Dîmb Casian, într-o căutare personală de semnificație și memorie presărată cu sacrificiu, au hotărât să parcurgă pe jos drumul din Țara Moților, de la Vidra de Sus la Țebea, în onoarea lui Avram Iancu.
O Căutare Personală de Semnificație
DRUMUL IANCULUI nu reprezintă doar distanța fizică, ci și viața lui Avram Iancu, de la locul nașterii sale din Vidra de Sus, până la Baia de Criș, unde a murit, și la Țebea, unde este îngropat. Viața lui, prin luptă, a reînviat sentimentul național și libertatea de a fi români, oriunde, dar mai ales în propria lor țară.
Drumul Iancului: Din Țara Moților la Țebea
Într-o formulă inedită și temerară, cu câteva steaguri în spate, cinci oameni - Daniel Stanc, Dîmb Casian, tanti Veta (tulnicăreasa din satul Păulești), Ioan Almășan (strănepotul lui Ioan Buteanu) și Nicu Stanc (moț din satul Stanculești) - au fost primii care au traversat pe jos Dealul Crișului în ceea ce numim astăzi Drumul Iancului.
Participanții și omagiul adus
În cea de-a doua zi, pe jos și cu mașini, de la Bulzești până la Baia de Criș, li s-au alăturat și alți localnici sau persoane venite de departe, aducând la Țebea, pe mormântul Crăișorului, un frumos omagiu în sunet de tulnic.
Mărturie neclintită pentru această ediție inițiatică a Drumului Iancului rămâne omagiul din tulnic adus de tanti Veta, răsunând în toată țara moților și în întreaga Românie, spre adunare la rădăcina gorunului, în Drumul spre o națiune fericită.
